Vezi mai multeConstat cu plăcere că Marius Mureșan își dovedește afinitatea cu „U” nu numai prin prezența în tribune. O face și prin scris, iată! Istoric de meserie, s-a simțit atras nu de comentarea actualității, ci de investigarea trecutului venerabilei entități sportive. […]
De astă dată, revizitarea trecutului grupării se face într-un decupaj mai larg. El are menirea de a evidenția toate isprăvile de până în 1965 ale lui „U” în faza finală a Cupei României.
E o tradiție mai puțin scoasă în relief, ce arată că talentata și boema echipă studențească a fost animată din când în când și de ambiția de a ajunge în vârf. De trei ori a bătut ea la porțile succesului, în 1934, 1942 și 1949, până să-l obțină, în sfârșit.
Drumul acela sincopat al „șepcilor roșii” spre Everestul lor e prezentat minuțios în paginile care urmează. Majoritatea detaliilor sunt culese din presa vremii, tot mai darnică în informații despre sport, odată cu trecerea anilor.
Cu ele, Marius Mureșan a izbutit să creioneze bine ambianța de epocă, atmosfera de competiție, tensiunea din timpul meciurilor sau galeria cu protagoniști.
Ovidiu Ghitta