„Strălucitor” este o carte veselă de la un capăt la altul. Ar putea fi subintitulată „Întâmplări gazetărești” fiindcă autorul sondează în memoria celor 30 de ani de scris la ziar. În fundalul povestirilor hazlii, uneori cu accente dramatice, se străvede realitatea românească postcomunistă. O carte despre oameni și despre vremuri, simplă, directă, fascinantă. Te face să râzi în hohote și totodată te pune pe gânduri. Nu știu pe altcineva în presa românească să vadă texte în orice, și printre întâmplările volatile ale unei călătorii oarecare, dar și în urmele celor mai grele încercări personale: Viorel Ilișoi forează în propriul destin și îl preschimbă în poveste ca pe un minereu inepuizabil.
Cartea aceasta strânge 30 de ani din viața autorului, dar urmărește și mișcarea presei românești de după 1989, cu lipsa ei de reguli și de modele, cu grozava senzație de libertate și migrația către Capitală, cu traiul în garsoniere mizerabile și incertitudinea următorului salariu, cu șpăgi, abuzuri, impozite neplătite, și cu băutură, cu multă-multă băutură ca să uiți și să ierți, ca să te minți că petreci și că numele tău nu va muri. (Mihnea Măruță)