Tata Minca

Panait Istrati s-a nascut in Braila, ca fiu nelegitim al unei spalatorese, Joita Istrate si al unui contrabandist grec. A copilarit in Baldovinesti, a terminat sase ani de scoala primara, doi fiind nevoit sa-i repete. Ca si Maxim Gorki, scriitorul rus si apoi sovietic cu care a fost comparat adesea, si-a castigat existenta ca ucenic al unui carciumar, al unui brutar si al unui vanzator ambulant. O vreme a fost si carbunar la bordul navelor Serviciului maritim Roman. In acest timp a citit cu aviditate tot ce i-a cazut in mana. Hoinarelile l-au purtat prin diferite orase: Bucuresti, Constantinopol, Alexandria din Egipt, Cairo, Napoli, Paris si Lausanne. Primele incercari literare dateaza din 1907, cu preponderenta facand publicistica in presa muncitoreasca din Romania, debutul fiindu-i articolul Hotel Regina in revista Romania muncitoare. Intre 1910-1912 isi publica, in aceeasi revista, primele povestiri: Mantuitorul, Calul lui Balan, Familia noastra, 1 Mai. Colaboreaza si la alte ziare: Viata sociala, Dimineata, Adevarul etc. Se apropie de cercurile socialiste. Traind in saracie, bolnav si singur, a incercat sa se sinucida in 1921 pe cand era la Nisa, dar a fost salvat, iar in buzunar i s-a gasit o scrisoare netrimisa, adresata lui Romain Rolland. Acesta este avertizat si ii raspunde imediat incurajandu-l sa urmeze cariera sa de scriitor. Povestirea Chira Chiralina a fost publicata in 1923, cu o prefata semnata chiar de Romain Rolland. A publicat romanele: Ciulinii Baraganului, Les récits d'Adrien Zograffi (Povestile lui Adrian Zograffi).