„Cristina Crețu are un talent literar înnăscut, nativ, incluzând simțul de observație și arta compoziției. Un episod de viață devine parcă de la sine literatură, într-un regim realist amintind de prozele lui Șukșin, cu personaje ce se țin minte și experiențe în care individualul se amestecă cu familialul, iar socialul cu planul istoric. Autoarea are o atenție distributivă la amănuntele care compun un portret, o scenă, un tablou de familie și de mediu; însă perspectiva ei epică nu „fragmentează” lumea (și existențele noastre în ea), ci o coagulează din toate aceste detalii.
Citindu-i cartea, e ca și cum am vedea pe scenă Viața însăși, dar laolaltă cu sufleurul și cel ce trage cortina, și care fac deopotrivă parte din ea.”
Daniel Cristea-Enache

