In Trauma si sufletul, Donald Kalsched continua demersul exploratoriu pe care l-a inceput in prima sa carte, Lumea interioara a traumei (Ed. Herald, 2021) – analizand, de data aceasta, mai adanc momentele de spiritualitate care apar in cadrul intim al terapiei. Este o lucrare care reda misterul procesului psihanalitic, spunand povestile unor pacienti si psihoterapeuti obisnuiti care, prin lucrul impreuna, surprind franturi din realitatea sufletului uman si din profunzimea spiritului si sfarsesc prin a fi schimbati de aceasta experienta comuna. Prezentand studii de caz extinse, in care un rol principal il are interpretarea viselor, autorul ilustreaza modul in care psihoterapia de profunzime cu supravietuitori ai traumei poate deschide pentru ambii parteneri ai analizei fereastra catre o alta realitate a lumii noastre, guvernata de daimoni, in egala masura ai luminii si ai intunericului. Pentru a face dreptate celor doua „lumi” – cea reala si cea mitopoetica –, Kalsched pledeaza pentru o viziune binoculara asupra realitatii, construind astfel o abordare psiho-spirituala integratoare a traumei.
„Cu multi ani in urma, D.W. Winnicott a clarificat faptul ca o dezvoltare sanatoasa presupune ca obiectele parentale sa fi raspuns «suficient de bine» sinelui spontan al copilului care intra in contact cu lumea prin doua canale – iubirea si agresivitatea. Aceste doua afecte arhetipale trebuie umanizate prin intermediul unei relationari stabile, puternice cu persoanele care sunt importante pentru noi. Abia atunci pot fi integrate si ne putem folosi agresivitatea in serviciul iubirii, si nu in serviciul urii sau apararii. Atunci cand acest lucru nu se poate realiza, iubirea si agresivitatea raman arhetipale, iar apoi se amesteca intr-un amalgam patologic care se manifesta sub forma compulsiei la repetitie sau a defenselor sado-masochiste […]”