În viața cotidiană, acțiuni banale precum cititul cărții preferate, călătoritul în lung și-n lat, plimbatul cu bicicleta sau mâncatul unei înghețate ne măsoară gradul de libertate. Din acest punct de vedere, suntem liberi în măsura în care putem face ceea ce ne dorim și ceea ce ne place. Realizând însă un transfer semantic din planul real în cel imaginar, este interesantă ilustrarea acestui concept în cadrul literaturii pentru copii, cu predilecție în cartea „Un mic cânt de libertate”, scrisă de Oulya Setti și ilustrată de Oreli Grouel.
Acțiunea poveștii este plasată într-un context iernatic și muntos, având ca protagonist un băiețel. Astfel, locuind pe acele creste, acestuia i se spune că nu trebuie să exploreze singur împrejurimile, întrucât munții sunt doldora de urși nemiloși și înfometați.