„…Poate fi patriotismul unicul sentiment care să explice trăirile celor chemați sub arme? În nici un caz! Marea provocare pentru istoriografia românească rămâne realizarea unui studiu prosopografic despre soldatul român din Marele Război, care să dezvăluie nu doar virtuțile și slăbiciunile acestuia, ci și reperele universului său. Nu-l vom putea înțelege decât atunci când va fi umanizat și ajutat să coboare de pe piedestalul pe care l-au cocoțat discurile patriotarde. Abia atunci când vom înțelege că, de fapt, este unul dintre noi, vom realiza și valoarea sacrificiului său. Este exact ceea ce încearcă să facă editorul volumului de față.”
Daniel Cain
***
„Lucrarea de față cuprinde memorii, jurnale, scrisori, cărți poștale, telegrame, fotografii ale unor ofițeri, medici, scriitori, cercetași, care au luptat, au luat decizii, au scris despre evenimentele militare, viața pe front în anii participării României la Primul Război Mondial, 1916-1918, scrieri păstrate la Arhivele Naționale ale României (ANR). Totodată, lucrarea integrează și rapoarte, dări de seamă, scrisori ale unor femei, care au acționat în spatele frontului, au organizat și au întreținut spitale pentru soldații răniți și bolnavi, au acordat adăpost și hrană copiilor orfani, au contribuit cu diverse ajutoare și asistență sanitară la victoriile armatei române.
Având în vedere numărul și varietatea acestor scrieri din război, am optat pentru identificarea și publicarea documentelor inedite, originale, personale. Așadar, multe din documentele selectate sunt inedite, iar în cazul celor publicate, s-a făcut mențiunea într-o notă aferentă.”
Anemari Monica Negru
***
”…Trăiesc clipele cele mai zbuciumate din viața mea și dacă îndrăznesc să mai arunc pe hârtie aceste însemnări – acum, când cuvântul nu mai are nici un relief și când realitatea a depășit cadrul fanteziei prin măreția ei – o fac pentru ca, mai târziu, dacă voi mai scăpa cu zile, să-mi rămână încă amintirea acestor ceasuri, ori, dacă mă voi duce eu, să se păstreze câteva cuvinte adevărate pe seama cine știe cărui cetitor de mâine care va da peste ele, cum am dat eu de șirele[1] scrise pe evangheliile bătrâne ale strămoșilor mei…” Octavian Goga
***
„…În mai multe rânduri era să fiu ucis în urma atacurilor f. dese ale aeroplanelor dușmane, cari aruncau asupra abatorului o mulțime de bombe de toate calibrele, cu deosebire în timpul când se efectua tăierea și de pe urma căror atacuri au și fost uciși și răniți mai mulți soldați și lucrători din serviciul abatorului, precum și multe vite din grajdurile și ocoalele abatorului…” veterinarul, maior de rezervă Gheorghian Nicolae