Vezi mai multe„Balada anilor ‘80 și a vârstei de 17 ani, rock, Woody Allen, m. ivănescu, dezamăgiri, petreceri adolescentine, urâțenia lumii, revolte înăbușite, un fel de muzică preclasică a epocii noastre, film derulat cu încetinitorul, în felul neuitatelor pelicule cehoslovace în care relația părinți-copii e una zbuciumată, traumatizantă, din când în când sinteze imagistice de mare calibru poetic: «cerul e un creier în putrefacție// e ziua când mama ne face omletă cu ceapă» sau «vreau să fiu atât de bătrân/ încât să nu mai conteze// patul e cel mai diabolic/ instrument de tortură/ camera își scoate ghearele prin ziduri/ și urlă ca nebunii de la spitalul 9». Certamente, Gelu Diaconu este un poet autentic, conferind minimalismului o aură romantică prin sentimentul surdinizat care infuzează chiar și textul cel mai arid.” - Constantin Abăluță
Gelu Diaconu (n. 1962) este jurnalist și scriitor. A publicat volumele de poezie Antipoeme (2008), Resurse interioare (2012), Blues (2013), Resurse umane (2016), Mother (2018) și romanele Fabian (2006), Sebastian (2018) și Oblivion (2019, exclusiv online). A pornit platforma culturală omiedesemne.ro, devenită în scurt timp una dintre cele mai frecventabile publicații literare românești de pe Internet.