A trai, a scrie

"Am spus deseori că-mi măsor viaţa în cărţi şi nu în ani. Iar cum mai am suficiente subiecte de roman, dar şi puterea de a le scrie, încerc să-mi petrec cât mai mult timp în compania personajelor mele. Din cînd în când însă, sunt obligat să privesc în urmă cu luciditate, fără prejudecăţi, anuminte momente importante ori întâmplări peste care am trecut în grabă sau le-am lăsat rezolvarea în seama zilei de mâine. Un mâine în care am crezut cu toată puterea şi de dragul căruia, în acele zile uimitoare şi atât de mult visate ale Revoluţiei, aş fi sacrificat orice, fără ezitare. Sigur, nu am sperat nici măcar o clipă că pe parcursul vieţii mele voi avea şansa să asist la căderea comunismului. După cum, de altfel, nu au crezut nici sovietologii şi nici pretinşii mari cunoscători ai comunismului că acesta era atât de fragil. Drept pentru care mă pregătisem pentru un război de uzură întins pe durata întregii vieţi." (Augustin Buzura, din prefaţa cărţii)