Războaiele dese, tulburările lăuntrice, stăpânirea turcească, fanariotă și țaristă au pustiit Basarabia în plan material și spiritual.
După anul 1918, agricultura Basarabiei s-a încadrat într-un context nou, contribuind la dezvoltarea agriculturii întregii Românii.
Perioada anilor 1920-1940 în istoria României – inclusiv și a Basarabiei – a fost o perioadă de mari prefaceri politice, sociale, economice și culturale. Noul cadru politic creat prin realizarea statului național unitar român în anul 1918 s-a soldat cu integrarea, sub toate aspectele, a tuturor provinciilor românești.
Obiectul lucrării de față îl constituie cercetarea evoluției ramurilor agriculturii basarabene după războiul mondial în conexiune cu întreaga economie a statului român. În perioada sovietică, viața economică a Basarabiei din perioada anterioară anului 1945 a fost studiată fie izolat de ansamblul problemelor economice ale României, fie în raport cu evoluția economiei mondiale. Din desconsiderarea acestor raporturi a rezultat uneori și ignorarea unor factori economici de o importanță primordială pentru evoluția agriculturii basarabene.
Intervalul 1920-1940 din istoria agrară a Basarabiei constituie o epocă crucială în evoluția acestei provincii, precum și pentru destinele tuturor românilor basarabeni.