De ce a cucerit astăzi patrimoniul istoric, arhitectural şi urban, un public planetar? De ce cunoaşterea, conservarea şi restaurarea sa au devenit o miză pentru statele întregii lumi? Nici valoarea sa pentru cunoaştere şi artă, nici rolul său atractiv în societăţile noastre de agrement nu constituie explicaţii suficiente. Căutarea unui răspuns, care angajează mai profund natura acestei moşteniri în raportul său cu istoria, memoria şi timpul trece, pentru Franşoise Choay, printr-o revenire la origini, o arheologie a noţiunilor de monument şi patrimoniu istoric. Această investigaţie, urmată de-a lungul a mai mult de cinci secole, limpezeşte cultul actual al patrimoniului şi excesele sale, descoperă legăturile profunde cu criza arhitecturii şi a oraşelor. Astfel, preţioasă şi precară, moştenirea noastră arhiecturală şi urbană apare alegoric într-un dublu rol: oglindă a cărei contemplare narcisistică ne linişteşte angoasele, labirint a cărui parcurgere ne-ar putea reconcilia cu această trăsătură proprie omului: competenţa de a edifica.
Franţoise Choay este istoric al teoriilor şi formelor urbane şi arhitecturale profesor la universitatea Paris-VIII.
Marele premiu naţional al patrimoniului, 1995