Antisentimente

totul e perfect. / viaţa mea, tu, bătrână, / căptușită de răni subversive, / încotro o să mă duci / singură spre a fi / cu acel nimic / al bunului timp? / pe scena dată întră, în sfârșit, în joc / ideile fără aripi / și mila în reconstrucție, / cu toate atuurile promise. / bezna lupului e totală în / pragul minunii furate.