Arta chiar s-a sfarsit

După L’Artiste et les commissaires (Artistul și curatorii, 1989), dar mai ales după L’art à l’etat gazeux (Arta în stare gazoasă, 2003), Yves Michaud revine la atac cu acest nou eseu, „Arta chiar s-a sfârșit”. Eseu despre hiperestetică și atmosfere, care nu mai studiază doar arta în raport cu societatea, ci lumea contemporană ca atare, mai precis așa-numita „hiperestetizare” capitalistă a lumii transformată, la toate nivelurile și în toate registrele, în marfă: după ce arta a devenit „gazoasă”, societatea este cea care a devenit, acum, „atmosferică” (aflată, adică, sub imperiul instabil și capricios al căutării plăcerii, deopotrivă suavă și hiperexcitabilă, fermecătoare și intensă), autorul operând la un dublu nivel: la cel sociologic, al sensibilităților contemporane, și, în paralel, la acela al teoriilor artei.