După absolvire și-a păstrat nealterată plăcerea diletantului luminat, făcîndu-și din aceasta o profesiune de credință. Timp de 20 de ani a fost cadru didactic la Conservator unde a predat estetica muzicală și, în același timp, organizator al unor cicluri de spectaculoase audiții comentate la Ateneul Român, unde participau mii de melomani împătimiți. Pe aceștia, tînărul și rebelul profesor îi ghida în arta de a asculta muzica înaltă. Devenise celebru pentru stilul liber de a comunica, exprimîndu-și public nemulțumirea față de constrîngerile cenzurii oficiale și ale autocenzurii. Se simțea urmărit de organele represive, ceea ce l-a determinat ca în anul 1977, cu prilejul unei călătorii la festivalul wagnerian de la Bayreuth, să se autoexileze în Germania.
După primii ani de acomodare și de încercări, George Bălan izbutește să întemeieze la Sankt Peter, o mică localitate aflată nu departe de Freiburg, o instituție pe care o numește Musicosophia Schule. Animată de un mănunchi de tineri destoinici și pricepuți, această adevărată școală desfășoară multiple proiecte în toată Europa, vizînd formarea unor ascultători avizați ai muzicii culte din rîndul tuturor categoriilor de vîrste, amatori fără pregătire muzicală școlarizată. Acest sistem permitea adevăraților diletanți, adică acelora care ascultau muzica per diletto, de plăcere, să perceapă în mod conștient structurile muzicale, arhitectura lucrărilor, sensurile, categoriile stilistice, înțelesurile filozofice profunde ale creației marilor compozitori. Slujită cu pasiune și competență, Musicosophia a fost un concept de mare succes în Germania și în întreaga Europă.
În paralel cu derularea manifestărilor propriu zise, George Bălan a elaborat peste 50 de cărți despre muzică, în șase limbi de circulație universală, între care Muzica, artă greu de înțeles?, Înnoirile muzicii, George Enescu – mesajul, estetica, Schӧnberg și școala sa, O istorie a muzicii europene. Editura Sens i-a consacrat o serie de autor, George Bălan publicînd volume consacrate lui Bach, Beethoven, Mozart, dar şi „nebănuitului Eminescu“.