Artur si razbunarea lui Maltazar

"Ajutor!" Acesta este mesajul scrijelit pe un bob de orez pe care un păianjen îl lasă la picioarele lui Artur. Alarmat, puştiul înţelege că minimoşii sunt în pericol şi că nu mai e nici o clipă de pierdut: trebuie să intervină! Avându-l drept complice pe căţeluşul Alfi, Artur reuşeşte să-şi păcălească părinţii şi să se întoarcă în toiul nopţii la casa bunicilor, chiar înainte ca raza lunii să se reflecte în luneta lui Archi, deschizând astfel poarta către lumea minimoşilor. Din păcate, un nor apărut din senin ameninţă să acopere luna... Va reuşi Artur să ajungă la prietenii lui, minimoşii? Şi, dacă da, oare nu va fi prea târziu? Înmărmurit, băieţelul se uită la bobul alb şi e gata să-l ia la întrebări pe mesager, dar păianjenul s-a şi făcut nevăzut, astfel că totul pare şi mai misterios. Alfi dă din coadă, încântat că a luat parte la operaţiune. "Dar ce-o fi trebuind să fac cu un bob de orez?" se întreabă puştiul, înainte de a zări măruntele semne zgâriate pe bob. Se repede în biroul bunicului şi ia lupa de care s-a folosit pentru a construi camionul furnicilor. Atunci bobul de orez îi apare deodată enorm, ca o piatră albă pe care-i scris un singur cuvânt: "Ajutor!"