Vezi mai multeSpirit robust și răbdător, Bartolomeu Valeriu Anania a traversat o existență dramatică printr-un timp de privațiuni sociale și materiale, dar mereu credința l-a salvat, dându-i putere de împlinire ca unui vrednic luptător creștin. În spiritul acestei dăruiri, urmând îndemnul și chemarea lăuntrică a unei înfăptuiri teologice de mare anvergură misionară, trebuie înțeleasă și întreprinderea începută în 1990, de diortosire a Bibliei, în limba română, după Septuaginta, la care va osteni unsprezece ani, împlinind astfel, în 2001, unul din cele mai strălucite edificii teologice din cultura română, Biblia sau Sfânta Scriptură, o lucrare fundamentală prin noutatea teologică și filologică pe care o aduce față de variantele prelucrare mai înainte, fiind prima ediție adnotată, deci o ediție critică în felul ei, dar și prima care ține seama de poeticitatea textelor sacre ale numeroaselor sale cărți de învățătură.
Operă a sa este și ridicarea Arhiepiscopiei la rangul de Mitropolie (Mitropolia Clujului, Albei, Maramureșului și Crișanei) ca un adevărat bastion de ortodoxie și românism trainic sub presiunile atât de concertate azi ale unor tendințe revizioniste și abuzive în istoria contemporană.
Constantin Cubleșan
„Mitropolitul Bartolomeu a abordat problema sfințeniei de multe ori și, pentru noi, sfinții sunt oameni îndepărtați, într-o transparență inaccesibilă. Pe când, sfinții sunt printre noi, îi întâlnim pe stradă, nu îi știm, în anonimatul lor, în credința lor, în devoțiunea lor. Și Bartolomeu spunea mai mult: Nu vă speriați, vor apărea sfinți, îi veți cunoaște pentru că sfântul este, în primul rând, un om; este mai mult decât un alt om prin iubire, smerenie și dragoste. Dar – și aici intră un dar care cucerește întotdeauna la Bartolomeu, acest dar care uluiește –, dar sfântul e un om smerit, este smerit fără să îi permită conștiința că este mai smerit decât alții. Acesta este Mitropolitul Bartolomeu.”
Aurel Sasu