Budulea Taichii

Budulea Taichii se publica in 1880, in Convorbiri literare, fiind compusa intr-o epoca cand in viata lui Slavici preocuparile legate de scoala devin dominante. Conceptia care sta la baza nuvelei ne indruma si spre activitatea publicistica, in care Slavici insista asupra indatoririi pe care o aveau cei plecati din sat, spre scoli, in mentinerea legaturii cu „matca".

Actiunea nuvelei este situata indata dupa 1854, cand, asa cum aratam, se produce un adevarat exod al scolarilor romani spre „gimnazii", in speranta ca terminand cateva clase, vor putea ocupa si o slujba de stat. Scolari, chiar inaintati in varsta, ca Hutu, sunt trimisi la „gimnazii", sa-si croiasca alt drum in viata decat cel pe care au mers parintii lor. Nuvela da o privire excelenta asupra conditiilor de viata a scolarilor, cu semnificatii mult mai cuprinzatoare decat ii confera istoricii literari.

Nu este nimic hazliu in viata acestor scolari, care imbraca haine de imprumut, dorm pe jos, mananca la intamplare si fac munci umilitoare gazdelor, si dincolo de intamplari istorisite cu umor stau realitati crude si dure. Caci dintre acesti scolari romani, supusi la neinchipuite privatiuni, numai rar se intampla ca vreunul sa poata razbate pana la capat prin scoala, o scoala servind politicii de asuprire nationala. -- Dimitrie Vatamaniuc