Cand extremele se atrag

Nu există niciun motiv pe lumea asta să mă simt atât de atrasă de Colin Fitzgerald. De obicei, nu mă dau în vânt după hocheiștii tatuați, pasionați de gaming și care mă consideră superficială și lipsită de substanță. Pentru acest lucru bineînțeles că domnul Fitz a primit o mare bilă neagră.
În plus, unui amic de-al lui i s-au aprins călcâiele după mine.
Iar eu tocmai m-am mutat cu ei.
Cum?! Am uitat să vă zic că împărțim aceeași locuință?
Oricum, nu contează. Fitz s-a exprimat cât se poate de limpede: deși între noi doi sar scântei, nu îl interesez. Iar eu nu sunt genul de fată care aleargă după băieți și nici n-am de gând să încep tocmai acum. Sunt mult prea ocupată: m-am transferat recent de la o altă universitate, un profesor libidinos nu-mi dă pace, iar viitorul meu pare incert.
În orice caz, dacă lui Fitz, colocatarul meu sexy, distant și cu multe toane, îi vine mintea la cap și își dă seama cât de mult pierde fiindcă se ține departe de mine, știe unde să mă găsească.