Volumul reconstituie dintr-o perspectivă monografică destinul excepţionalei actriţe care a fost Gina Patrichi (1936–1994). Cu un condei sigur, Mircea Morariu reconstituie însă şi epoca în care s-a format şi afirmat neuitata interpretă a Ivonei din Dimineaţa pierdută, un succes al Teatrului „Bulandra” ce le vorbea spectatorilor vremii, într-un mod subversiv, despre însăşi agonia regimului comunist. Realizată după toate rigorile genului, cartea degajă o emoţie intensă, graţie evocărilor semnate de Cătălina Buzoianu, Irina Petrescu, Emilia Dobrin, Mihai Măniuţiu, Răzvan Ionescu.
Născută la 8 martie 1936, Gina Patrichi a fost admisă la Institutul de Teatru în 1952, la clasa Aurei Buzescu, alături de nume care aveau să se regăsească în „promoţia de aur” a şcolii româneşti de actori. Deşi nu şi-a terminat studiile, a fost chemată la Galaţi, unde tocmai se înfiinţa un nou teatru şi unde fusese repartizat ca regizor Valeriu Moisescu, fost coleg de institut. Acesta i-a încredinţat rolul de debut din Nota zero la purtare de Octavian Sava şi Virgil Stoenescu. La Galaţi, Gina Patrichi a jucat mult, de la Ibsen la Molière, colaborând şi cu alţi regizori de primă mărime (Crin Teodorescu, Vlad Mugur). În 1964, descoperită de Liviu Ciulei, a devenit actriţă a Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra”, unde a debutat tot în regia lui Valeriu Moisescu, în rolul Corina din Jocul de-a vacanţa de Mihail Sebastian. De-a lungul carierei, a dat viaţă unor personaje antologice în spectacole care au făcut epocă: Miţa Baston în D’ale carnavalului de Caragiale (regia: Lucian Pintilie), Julia Laccani din Vicarul de Rolf Hochhut (regia: Radu Penciulescu), Caterina de Medicis în Elisabeta I de Paul Foster şi Nastia din Azilul de noapte de Gorki (regia: Liviu Ciulei), rolul titular din Hedda Gabler de Ibsen şi Ivona din Dimineaţa pierdută de Gabriela Adameşteanu (regia: Cătălina Buzoianu), Regina din Hamlet (regia: Alexandru Tocilescu), Cleopatra din Antoniu şi Cleopatra de Shakespeare (regia: Mihai Măniuţiu) şi multe altele.
Gina Patrichi a făcut şi film, însă cu regretul de a nu fi avut parte de cariera excepţională din teatru. Memorabile sunt interpretările ei din Pădurea spânzuraţilor (Liviu Ciulei), Felix şi Otilia (Iulian Mihu), Probă de microfon (Mircea Daneliuc), Moromeţii (Stere Gulea) şi altele.
I s-a decernat Premiul de excelenţă UNITER în 1994, cu puţin timp înaintea dispariţiei sale.
Astăzi, strada Orlando din Bucureşti, pe care a locuit Gina Patrichi, poartă numele marii actriţe.
Volumul editat cu sprijinul AFCN, UNITER, ArCuB şi al Teatrului “Bulandra”