Lucrarea "Cazuri clinice de psihiatrie. Explicaţii psihodinamice şi psihologice complexe" are două părţi: Studii de caz dintr-o perspectivă psihoterapeutică şi Studii de caz dintr-o perspectivă psihiatrică. Aceste abordări sunt precedate de un capitol consacrat tulburării psihice trăite sau observate de copii, capitol pe cât de original pe atât de tulburător.
Am fi nedrepţi dacă nu am aprecia cum se cuvine colectivul de studenţi în psihologie şi în medicină, precum şi medicii rezidenţi care au contribuit la realizarea cărţii. Ofranda lor este, spre disperarea unora dintre confraţii mei ce vor citi prefaţa, irepetabilă! Pentru că, în esenţă, este vorba despre tinereţea lor aducătoare de curaj, de entuziasm, de o anumită ingenuitate, dar şi de viziune. Nu ştiu de ce mă bântuie Esenin: ,, Nu regret, nu mă jelesc, nu strig / Toate trec ca floarea spulberată / Veştejit de-al toamnei mele frig / Nu voi mai fi tânăr niciodată.”...
Unul dintre meritele fundamentale ale cărţii este acela că se citeşte uşor, ca un roman (bun), că îmbie la o nouă lectură.