7 dvd-uri cu urmatoarele filme:
Mama - 1977
Saltimbancii - 1981
Zambet de soare - 1987
Campioana - 1989
Veronica - 1973
Tinerete fara batranete - 1969
Amintiri din copilarie - 1965
MAMA : O feerie cinematografică, un vis cântat, dansat şi colorat. Coproducţie de talie internaţională, în care se îmbină virtuţile muzicalului cu arsenalul superproducţiei cinematografice. Film realizat în trei variante distincte: română, engleză şi rusă (dialog, montaj, coloană sonoră), cu trei formule orchestrale diferite, semnate de Temistocle Popa şi Gèrard Bourgeois. Filmul MAMA pleacă de la basmul lui Ion Creangă, Capra cu trei iezi, care devine pretextul unui super muzical adresat tuturor vârstelor. Puţini şi-ar fi imaginat personajele aşa cum le-a gândit regizoarea: Mama, o capră inteligentă, iubitoare, protectoare şi plină de temperament, Titi Suru - un lup simpatic, mafiot seducător dar recuperabil moral. Mama trăieşte fericită cu cei 5 iezi, copiii săi. Dar, unul dintre ei este răpit de acoliţii Lupului cu scopul obţinerii unei importante sume de bani. Mama cere ajutorul prietenilor şi toată suflarea satului va fi alături de ea. Se pune la cale o capcană pentru pedepsirea ticălosului: o copcă săpată în gheaţă. Lupul vine să ia banii şi cade în apa îngheţată. Speriat de moarte, cere iertare. Este recuperat şi totul se termină într-o feerică sărbătoare cu cântece, dans şi voie bună pe... patine, într-un torent de culori şi ritmuri muzicale.
SALTIMBANCII: Un film despre viaţă, o viaţă complicată, cu iluzii pierdute, văzută prin ochii unui adolescent care visează să ajungă la Polul Nord şi nu poate. În centrul acţiunii este plasată familia Marcelloni, o familie cu vechi tradiţii în arena circului ambulant. Acţiunea începe cu intrarea răsunătoare şi multicoloră a Circului Marcelloni în Iaşi, unde circarii speră într-o viaţă stabilă şi fericită. Dar destinul are planuri sumbre. Un felinar declanşează un incendiu devastator care distruge circul şi, în prăpădul arzător, mama moare încercând să-şi salveze copilul. Marcelloni cade în patima alcoolului. Nenorocirile se ţin lanţ. Fany cade într-o seară din înaltul cupolei, iar accidentul o pune în imposibilitatea de a mai evolua sub lumina reflectoarelor. Cu ultimele puteri, circarii cumpără un urs polar numit FRAM (în norvegiană însemnând “Înainte”). Marcelloni îl dresează şi uriaşul alb devine vedeta circului. Se montează un nou spectacol, strălucitor, care va fi primit de public cu ovaţii.
ZAMBET DE SOARE: Lumea adolescenţilor la sfârşit de sec. XX, într-un film-divertisment muzical, dezinvolt, cu haz, cu foarte multă muzică şi dans. Comedia lirică se împleteşte cu parodia burlescă. Un grup de elevi frumoşi şi exuberanţi se află în preajma Bacalaureatului care impune emoţii şi obligaţii stresante. Muzica, veselia, idilele și visele sunt suspendate. Până când? Până după “bac”! Presiunile provoacă fronda! Cu tinereţea “nu te pui” şi nu o constrângi! Eroii filmului găsesc soluţia ieşirii din stres, evadând din spaţiul restrictiv într-un tărâm de basm muzical şi ironic, dincolo de bariera timpului. Elevii şi profesorii devin personaje de poveste (bune şi rele): un Făt-Frumos (Tudor Petruţ), o Ileană Cosânzeană (Bianca Brad), împăraţi, prinţi, fete de împărat, o doică, un inorog, zmei, etc. Hazul devine irezistibil când elemente de viaţă modernă translează în lumea medievală (casetofoane, maşini zburătoare, trupă aerobică la… palatul împărătesc!). Elevii trec cu bine examenul. Cu diploma în buzunar şi cu visele la purtător, totul se termină cu un sărut, prag de zbor către viaţă şi maturitate.
CAMPIOANA: Un film între sport şi spectacol. Un film despre vis şi sacrificiul realizării lui. Mergând pe schema visului american, scenariul descrie construcţia unui destin de excepţie de către un copil anonim care doreşte să devină o stea. Corina, o fetiţă de la ţară, visează să devină gimnastă şi campioană. Comisia de examinare conchide că are talent dar, la vârsta de 9 ani şi câteva luni, este cam “bătrână” pentru acest sport. Cade la examen. Antrenorul şcolii o susţine pe feţiţă simţind în acel copil talentul şi forţa unei autentice campioane. Cu preţul unor eforturi uriaşe pentru vârsta ei, Corina reuşeşte să se rupă de familie şi să se adapteze severităţii programului de antrenamente. Muncind fără odihnă, renunţă la bucuriile fireşti ale copilăriei. Bătăturile din palme îi însoţesc graţia, chinul şi strădania. Lucrează cu îndârjire, cade, se accidentează, îşi vede visul năruit dar merge mai departe! Se detaşează de grupul colegelor şi Corina va reuşi să-şi atingă visul, urcând pe cel mai înalt loc al podiumului. Plasând sportul pe planul doi, regizoarea Elisabeta Bostan face o tandră pledoarie pentru păstrarea frumuseţii şi purităţii copilăriei, conducând personajul de la ipostaza de mecanism la comportamentul uman. Rolul “Campioanei” este interpretat de Izabela Moldovan, o sportivă de 12 ani, care şi-a jucat propria viaţă, dovedindu-se foarte dotată nu numai pentru gimnastică dar şi pentru actorie.
VERONICA: Veronica (Lulu Mihăescu) este o fetiţă drăgălaşă şi zvăpăiată care trăieşte într-o casă de copii. De ziua ei, când împlineşte 5 ani, Zâna Zânelor îi dăruieşte un obiect neobişnuit: o “trăistuţă fermecată”, care-i poate îndeplini toate dorinţele. Cu o condiţie: fetiţa trebuie să fie cuminte, darnică, respectuoasă şi prietenoasă cu cei din jurul ei. Încântată, Veronica uită promisiunea făcută Zânei şi hotărăşte să păstreze darul numai pentru ea. Supărată de egoismul fetei, trăistuţa o părăseşte. Cu sufletul încărcat de regrete, Veronica pleacă în căutarea ei. Intră în pădurea fermecată din lumea basmelor unde începe o adevărată călătorie de iniţiere. Intâlneşte o sumedenie de personaje fantastice, unele duşmănoase şi de temut (Vulpea cea şireată, fiorosul Motan Danilă, Corbul) dar şi prieteni adevăraţi (Licuriciul, şoricelul Aurică cu familia lui cea veselă, iepuraşii). Lângă aceste noi cunoştinţe, Veronica va învăţa ce înseamnă prietenia adevărată, bunătatea, devotamentul şi curajul. Lulu Mihăescu avea la începutul filmărilor doar 3 ani şi câteva luni.
TINERETE FARA BATRANETE: Tinereţe fără bătrâneţe coboară din lumea basmului pe ecran fără a contura un film tragic, deşi neputinţa omului de a dăinui etern este o durere veche de când lumea. Regizoarea nu a renunţat la tradiţionalism şi a fantazat în cheia lirică a iluziei colorate, dând basmului un aer familiar cu eroi posibili. Răii sunt mai puţin răi, vrăjitoarele sunt nişte bătrânici ursuze, temutul Cronos devine sfătosul Moş Vreme care mânuieşte vârtelniţa timpului, pe undeva, pe lângă Babele din Bucegii înnoraţi, într-un decor de icoană pictată pe sticlă. Voinicul găseşte tinereţea fără bătrâneţe, dar nu în palate de cristal, cufundat în uitare. O găseşte în tradiţiile morale ale neamului, în bunătate, omenie, înţelepciune, în dragostea faţă de oameni, în viaţa semenilor. Ca şi în alte filme ale sale, regizoarea te invită într-o lume în care te simţi bine cu oameni buni, cu aspiraţii frumoase. Filmul ne duce pe cărarea dintre basm şi fantezia cinematografică alături de eroii săi frumoşi: Făt-Frumos (Mircea Breazu), Frumoasa (Ana Szèles) alături de Prinţul Negru (Ion Tugearu care semnează şi coregrafia) şi de Moş Vreme (Emanoil Petruţ), pe o canava cu dans și muzică, cu bucuria de a trăi frumos şi cu folos pentru cetate.
AMINTIRI DIN COPILARIE: Ecranizând povestirile reunite de Ion Creangă sub celebrul titlu Amintiri din copilărie, Elisabeta Bostan dă viaţă pe ecran celor mai minunate pagini ale literaturii româneşti pentru copii (La cireşi, La scăldat, Calul Bălan, Pupăza din tei, Bădiţa Vasile, Cu pluguşorul şi Caprele Irinucăi)... În seara de Ajun, în bojdeuca lui din cartierul Ţicău al Ieşilor, Ion Creangă, interpretat de marele actor Ştefan Ciubotăraşu (asemănare izbitoare cu bădia Ion), îşi aminteşte cu duioasă nostalgie de copilăria sa petrecută în satul natal Humuleşti, de poznele şi aventurile sale, atribuite în carte personajului numit Nică a lui Ştefan a Petrei. Interpretul băiatului, Ion Bocancea, croieşte personajul cu o naturaleţe și candoare cuceritoare. Cu şotiile şi năzbâtiile sale, Nică atrăgea toate necazurile lumii, intrând mereu în cele mai mari buclucuri, pe care trebuia să le rezolve tot el. Filmele semnate de regizoarea Elisabeta Bostan constituie în cinematografia românească o mare lecţie de film pentru copii şi pentru familie, un manifest liric şi moral despre puritatea magicului univers al copilăriei.