Cvasiobiect

Combinaţie de satiră amară, parodie şocantă şi halucinaţie bizară, Cvasiobiect marchează debutul lui José Saramago în proza scurtă.

Fiecare text prezintă o viziune suprarealistă şi uneori tragicomică asupra vieţii sub dictatură. În proza „Lucruri”, existenţa unui funcţionar de stat este ameninţată de dispariţia obiectelor din jur.

În „Embargou”, un bărbat neidentificat se vede captiv în propria maşină aparent fără motiv.

În „Reflux”, un rege fără nume se teme atât de tare de moarte, încât nu suportă vederea unei procesiuni funerare, a unei pietre tombale sau a hainelor de doliu, astfel că dispune construirea unui cimitir cu ziduri gigantice ca să ascundă orice indiciu referitor la moarte.

Scrise în anii de după prăbuşirea dictaturii lui Salazar şi publicate în volum în 1978, povestirile reunite în Cvasiobiect atestă forţa imaginaţiei lui Saramago şi talentul său incomparabil, care-i permit să elaboreze fantezii impresionante prin extravaganţa, dar şi prin luciditatea lor.

„Asemenea lui Faulkner, Saramago este un scriitor atât de stăpân pe resursele și pe scopul său ultim, încât poate insufla viață oricărei povești, oricât de neverosimilă ar părea la prima vedere.”

(John Updike)

„Cvasiobiect este o creație minunată și o lectură îmbătătoare, ca toate cărțile lui Saramago. Agonice, absurde, pendulând între comic și groază, povestirile din acest volum conțin cugetările sibilinice ale maestrului pe tema mortalității și a limbajului și au o frumusețe delicată, ce se dezvăluie lent.”

(Fast Forward Weekly)