În stabilirea profilului barbariei în structura vieții contemporane, autorul cărții se străduie să surprindă orice formă a degradării umanului, începând cu desocializarea vieții și terminând cu distrugerea acesteia. Prin urmare, există în carte o tendință de a nu scăpa ceva din acest tablou. Această tendință este vizibilă în tot cuprinsul lucrării, după cum la fel de pregnantă este și capacitatea autorului de-a excela într-un limbaj apropiat eseului. (VASILE MORAR)
Valorilor fundamentale pe care s-a ridicat istoric cultura și umanismul european, curajul, dreptatea, înțelepciunea, cumpătarea, smerenia, mila, iertarea, pacea, bunătatea, stăpânirea de sine etc., în fond atributele morale ale umanității generice sunt pervertite și înlocuite cu himerele legate de hedonism, de progresul tehnic și economic. „Barbarul” actual și-a pierdut conștiința critică și reflexia independentă sub presiunea non-valorilor „civilizației” și dorește, din răsputeri, să devină altcineva. „Barbarul a fost în mentalul colectiv, mereu, celălalt, acum civilizatul luptă cu ardoare să fie altul”. Nu pierderea valorilor morale este problema modului actual de viață, subliniază în mai multe locuri autorul, ci faptul că s-a pierdut conștiința acestei pierderi. (CONSTANTIN ASLAM)