Dincolo de talentul de povestitoare desăvârșită al autoarei și de narațiunea hipnotizantă, volumul acesta se numără printre puținele de la noi care reușesc să articuleze o existență de frontieră trăită intens la toate nivelurile. De la experiența vieții între două lumi (Rep. Moldova și România), până la cea a sexualității și a rațiunii de frontieră, personajul Sașei Zare deschide înaintea ochilor noștri o istorie a Celuilalt spusă chiar de el, o istorie pe care am încercat atât să o controlăm și s-o reprezentăm în și prin literaturile noastre normative. Alienarea la care au fost supuși ei, non-normativii, este numită aici simplu, Dezrădăcinare. Simțim însă ca e vorba de mai mult: o pierdere irecuperabilă și o suferință încă prezentă acolo, în corpul-mărturie. Care rămâne. (Iulia Militaru)
Cartea aceasta curajoasă are un potențial infinit de extindere. Ea aruncă neconvențional, atât în aer, cât și în text, ba prin Sașa-personaja, ba prin Sașa-autoarea, toate ingredientele: feminitate, queerness, raport de putere patrilocal și migrație, vocație, relație – cu scrisul, cu literatura, cu limba și limbajul, dar și cu familia; în special cu mama. (Raluca Nagy)
Sașa Zare a scris o superbă carte-matrioșca, unde fiecare întâlnire cu un alt miez al poveștii devine o experiență transformatoare. Dezrădăcinare este, în același timp și pe rând: roman al scrierii unui roman, roman al căutărilor și al vindecărilor sinelui, roman al formării unei tinere queer, Sașa, al peregrinărilor ei prin Republica Moldova și prin România, roman al iubirii și al prieteniilor calde. Foarte important, Dezrădăcinare este și una dintre acele povești rare, care arată travaliul descoperirii unui limbaj adaptat pentru sine, capabil să exprime, fără să trădeze, experiențe esențiale, oricât de neasemănătoare, oricât de dureroase. Rar am citit o carte în care încercări dure, anihilante aproape, să fie constant mângâiate de balsamul înțelegerii și al speranței. Dezrădăcinare, cu energia ei flamboaiantă, extravagantă și nesupusă, cu astfel de efecte operează. (Alina Purcaru)
Dezrădăcinare este un roman despre devenirea scriitoare, un roman feminist, politic, care recentrează puternic un subiect mai mereu alterizat în literatura mainstream. Un roman în care e redată forma adevărată a vieții trăite aici, în partea noastră de lume, sub presiunea unor forțe uriașe, care trag și împing, acoperind și înăbușind tot ce le subminează. Un roman despre cum să-ți regăsești cuvintele în ciuda regulilor scrisului, în ciuda elitismului și conservatorismului implicate în scrierea literaturii, într-o limbă standard, cu nenumărații ei paznici. În ciuda scriitorilor misogini care au încercat să-și manifeste puterea asupra corpului și cuvintelor tale. Dar povestea nu este una apăsătoare: o străbate un flux inspirațional care cu siguranță le va „da voie” și altor scriitoare queer, feministe să se exprime. Minunat țesută, ea ne va reconecta, dincolo de toate obstacolele și ne va transmite energia strălucitoare cu care să pornim, alături de Sașa, într-o căutare însuflețită, neîntreruptă și imposibil de descurajat, a iubirii. (Laura Sandu)