Vezi mai multeUn dictionar latin-roman cuprinde lexicul unei civilizatii si al unui patrimoniu cultural de care ne despart aproape doua mii de ani si care este fondul subiacent al civilizatiei moderne actuale, al culturii europene si al culturii in general. Prin forta lucrurilor, aici multe cuvinte trebuie sa fie nu numai traduse, ci si explicate. Termenii care privesc institutiile politice, militare, religioase, termenii stiintifici si tehnici din orice domeniu (agricultura, medicina, drept, arhitectura, stiintele naturii, farmacopee), termenii filozofici, numirile geografice, istorice, numele si genealogiile mitologice, multe denumiri de mestesuguri, obiecte, ustensile, arme etc. etc. nu pot fi redate punandu-se in dreptul lor doar termenul corespunzator modern. Un asemenea dictionar serveste in acelasi timp ca un lexic succint de antichitati romane, o enciclopedie sumara, asa incat cel care il foloseste sa nu fie silit sa recurga la alte surse decat in cazul ca are nevoie de informatii mai ample. Am cautat sa satisfacem in limitele cuvenite aceasta cerinta.
Trecerea latinei tarzii – a celei populare, vorbite – spre limbile romanice particulare, care iau nastere in relativ scurta vreme, si a celei culte, carturaresti, la calitatea de superstrat de limba culturala, secole de-a randul, in scoala, in actele oficiale si in administratie, in operele stiintifice, religioase, filozofice si tehnice de orice fel, ne-a facut, daca nu sa indicam – nu acesta este scopul dictionarului de fata – cel putin sa sugeram la ce cuvant romanesc sau modern a dus termenul latinesc si sa usuram astfel intelegerea genetica a unui foarte mare numar de cuvinte si deci notiuni de limba romana actuala si din alte limbi moderne.
Autorul, iulie 1981