Cum s-a format si cum a evoluat periferia Capitalei la finalul secolului al XIX-lea si in prima jumatate a veacului urmator? Care a fost atitudinea administratiei fata de locuirea de masa si fata de problemele specifice pe care zonele marginase ale orasului le generau? Cum s-au definit aceste teme in cadrul teoriei autohtone de urbanism, cand au aparut primele masuri de politica sociala in domeniul rezidential si cum au modelat ele orasul?
Acestea sunt cateva dintre intrebarile de la care a pornit cercetarea Irinei Calota, a carei teza de doctorat, restructurata si completata cu noi surse documentare, a stat la baza volumului de fata.