Fata cea cuminte de la Campia Turzii scoate pe piata cel de-al cincilea material de studio. Muzica Andrei a mers, totdeauna, in aceeasi tendinta cu comportamentul si imaginea ei: discretie si modestie. Daca in ceea ce priveste imaginea, cumpatarea si bunul-simt ardelenesc sunt un atuu, in ceea ce priveste muzica ar fi fost de mult cazul ca lucrurile s-o ia razna, cat de cat. Dar, vorba aia englezeasca, Andra "is playing safe"...
Singura surpriza a acestui material e faptul ca e majoritar in limba engleza. De unde tragem concluzia ca, fie artista, fie casa de discuri, fie amandoua, vor sa iasa in afara granitelor. Le doresc succes, insa numai limba engleza nu e de ajuns sa produca un salt calitativ componistic.
Singura piesa cu adevarat buna este chiar piesa-titlu, "Dragostea ramane"; in rest, platitudini pop-dance cat cuprinde si colaborari fara sens. Cred ca e pentru prima data cand unui artist roman tanar i se poate recomanda sa ramana la muzica usoara si sa nu se orienteze spre dance.
Andra are o voce remarcabila, ce impresioneaza prin acuratete si stil, chiar daca nu are un timbru special. In registrul muzicii de dans, vocea ei isi pierde calitatile, fiind inghitita in fondul sonor.
"Move your body", "We go crazy", One in a million", "Dracula, my love", "V.I.P.", "Fierbinte", "Tu Y Yo", "You’re my star" – iata piese care nu spun chiar nimic din punct de vedere muzical, si nici textual, daca e sa fim sinceri pana la capat.
"De-ai fi un inger", in colaborare cu Nicolas (marturisesc ca habar nu am cine e personajul...) e o balada care, desi nu aduce noutati, mai aeriseste atmosfera atat de incarcata de beat-uri ce se vor a fi "nebune"...
Iar "Un lucru sa-mi dai" m-a facut sa ma intreb cat o sa o mai duca Marius Moga asa, cu aceleasi ritmuri si aceeasi insiruire de acorduri...sau "geniul" apune?...
Poate ca uneori e mai bine sa fii o a doua Angela Similea decat una din zecile de domnisoare miscandu-se pe acelasi beat si pe aceleasi trei acorduri. Parerea mea...
Auditie placuta!
cronica de Mihnea Blidariu