Duoversul – Mic tratat despre dualitatea existentei propune un model ontologic al realitatii, dincolo de explicatiile exclusiv fizice. Lucrarea porneste de la afirmatia ca Existenta este necesara si construieste axiomatic relatia dintre potential si manifestare.
Existenta este definita ca energie ontologica – potential absolut de devenire. In regimul nemanifest, numit Universul Intunecat, nu exista spatiu, timp sau diferentiere, ci doar capacitatea pura de manifestare.
Printr-un act intern al Existentei, numit actualizare, apare Universul Luminii, domeniul realitatii manifeste, unde se nasc relatia, spatiul, timpul, materia si cauzalitatea. Lumina este prima forma de diferentiere ontologica, conditia aparitiei ordinii si masurii.
Cele doua regimuri coexista ontologic si sunt inseparabile. Nimic nu apare din nonexistenta: orice forma manifesta are un corespondent potential. Spatiul este o structura relationala, timpul este ordonarea succesiunii relatiilor, iar materia este o forma stabilizata a manifestarii energetice.
Desi formele sunt finite si pot disparea prin dezactualizare, Existenta nu se consuma niciodata.
Duoversul desemneaza unitatea vie dintre regimul potential si cel manifest – totalitatea Existentei ca potenta invizibila si manifestare vizibila. Din tensiunea lor emerg spatiul, timpul, materia si, in cele din urma, constiinta.
Sensul ultim al Universului Luminii este aparitia Fiintei capabile sa isi recunoasca propria Existenta. Lucrarea ofera astfel o perspectiva unificatoare asupra realitatii, adresata celor interesati de ontologie si fundamentele Existentei.

