Vezi mai multeIrlandez pe linie paterna si basc pe linie materna, argentinialul Ernesto Guevara a fost cetatean de prim rang al Cubei. In urma unui scurtcircuit mediatic, a devenit icoana miscarii contestatare studentesti, simbolul unei generatii fascinate de frumusetea si de curajul sau, erou romantic si martir crestin. Nu mai conteaza daca era intr-adevar bun, un „sfant laic“ cum fusese numit, sau daca mainile ii erau pline de sange, consecinta inevitabila a atator batalii in care nu sufereau si nu mureau doar „cei rai“. Era onest, simpatic, cult, exaltat, imposibil de tinut in frau. Indraznet pana la autodistrugere, nebun si sinucigas, generos, fara sa-i pese de sine, el insusi primul indragostit de legenda sa de erou.
Reprezenta inocenta celui care crede intr-o lume mai buna si hotararea celui care are convingerea ca poate construi aceasta lume cu propriile maini si cuarmele. Imaginea lui Guevara a functionat ambivalent: erou simbol al luptatorilor din gherila urbana, dar si al adeptilor nonviolentei, inarmati doar cu chitare. Tata fugar a cinci copii, sot a doua sotii aflat mereu departe, mare jucator de sah. Ignorant inrait al naturii umane, spunea: „Tot ce exista va fi impartit tuturor, nimeni nu va primi mai mult decat ceilalti“. Afectuos cu copiii,spunea: „Singurii privilegiati in Cuba vor fi copiii“. si nu si-a incalcat niciodata promisiunile, si dansa tango, si avea drept hobby fotografia.
Cele 84 de fotografi alb-negru care insotesc textul documenteaza in imagini sugestive epoca si viata celui caruia i se spune, simplu si afectuos, Che.