Ernetti și călătoria interzisă – al treilea volum al Trilogiei Cronovizorului, scris de Roland Portiche – continuă explorarea uneia dintre cele mai controversate invenții din istorie: cronovizorul.
Romanul îmbină elemente de știință, religie și conspirații globale, ducând cititorul într-o călătorie care sfidează limitele timpului și ale realității.
În 1982, Vaticanul recepționează un semnal inexplicabil din adâncurile cosmosului. Papa Ioan-Paul al II-lea, conștient de implicațiile acestui mesaj, îl însărcinează pe părintele Pellegrino Ernetti să folosească cronovizorul pentru a călători la momentul Creației, cu 13,8 miliarde de ani în urmă. Însă ceea ce începe ca o explorare a trecutului se transformă rapid într-o călătorie prin multivers, unde echipa descoperă lumi asemănătoare, dar fundamental diferite, în care realitatea pare modelată de alte legi ale fizicii.
Alături de Natacha Yadin-Drori, agent Mossad și expertă în arheologie, și de Stephen Hawking, fizicianul ale cărui teorii despre universuri paralele oferă o nouă perspectivă asupra timpului, Ernetti este forțat să navigheze prin dimensiuni alternative. Aici, fiecare lume păstrează o variantă a personajelor, în ipostaze diferite, oferind indicii despre natura existenței și despre direcția în care se îndreaptă realitatea.
Călătoria lor nu rămâne fără obstacole. Commandante Arroyo, cu propriile sale interese ascunse, și Alfonso Varela, un trădător care urmărește să controleze descoperirile echipei, amenință succesul misiunii. Pe măsură ce trec prin preistoria umanității, epoca dinozaurilor și începuturile universului, devine clar că adevărul ascuns în trecut ar putea avea consecințe dramatice asupra viitorului.
Acțiunea se desfășoară în Vatican, Roma, Veneția, Ierusalim și Managua, dar și prin lumi paralele care reflectă trecuturi și viitoruri alternative. Întrebările despre timp, realitate și existență capătă noi dimensiuni, într-un roman care implică cititorul într-o călătorie tulburătoare, unde granițele dintre universuri se estompează, iar fiecare decizie poate avea efecte imposibil de anticipat.
„Hawking se arătă sceptic.
— Nu vreau să vă descurajez, dar dacă teoria mea privind multiversul e corectă, universurile paralele sunt de ordinul milioanelor, poate chiar al miliardelor.
Natacha și Pellegrino se priviră din ce în ce mai palizi.
— Ce ne sfătuiți? Să abandonăm? se alarmă Natacha.
Savantul se ridică să se uite în dosar.
— Am o idee, dar n-aș vrea să vă dau prea multe speranțe.
— Orice propunere e binevenită, profesore Hawking.
— În multivers, fiecare univers are amprenta lui diferită față de celelalte. Cartea lui de identitate, dacă vreți. Sunt constante, ca viteza de deplasare a galaxiilor, încărcătura electronului, intensitatea forței nucleare, și multe altele. Fiecare dintre aceste constante are o valoare foarte precisă. Cu alte cuvinte, niciun univers nu seamănă cu altul.
Pellegrino începea să înțeleagă unde voia să ajungă profesorul.
— Adică ne vom regăsi universul originar în funcție de acești parametri? Dar cum?”