See moreEvocări din viața Blajului e o capodoperă a literaturii memorialistice românești, interzisă sub regimul comunist. Al. Lupeanu-Melin, preot greco-catolic și profesor la Blaj, rescrie, într-un stil comparabil cu al lui Creangă, Sadoveanu, Agârbiceanu, istoria celui mai important centru al românismului din Ardeal, începând cu „descălecarea” lui Inochentie Micu și până în perioada interbelică. O serie de capitole memorabile despre Petru Pavel Aron, Timotei Cipariu, Ioan Micu Moldovan, despre primul „teatru ambulant” al românilor ardeleni etc. Anecdote savuroase și mărturii tulburătoare. Pentru situarea operei și vieții scriitorului blăjean în istoria literaturii am făcut apel la două texte semnate de profesorii Ștefan Manciulea și Ion Buzași.
Cristian Bădiliță
COLECȚIA „MICA ROMĂ XXI”
Coordonator Cristian Bădiliță
De la Inochentie Micu Klein (1737) și până la interzicerea Bisericii Greco-Catolice de către regimul comunist (1948) Blajul, Mica Romă, cum l-a supranumit Eminescu, a fost capitala culturii române din Ardeal. Aici s a inițiat marele „proiect de țară”, occidentalizarea românilor. Sintagma „tradiție greco-catolică” n-a putut fi rostită vreme de patruzeci de ani. Or, fără această tradiție, nu se poate explica originea însăși a României moderne. Colecția „Mica Romă XXI” își propune să acopere acest gol din memoria națională. Vor fi publicate cărți de patrimoniu și autori de raftul întâi, unii dintre ei necunoscuți generațiilor recente.
Alexandru Lupeanu-Melin (1887-1937) a fost profesor, scriitor şi preot greco-catolic. A urmat Liceul şi Facultatea de Teologie la Blaj, apoi Facultatea de Litere la Budapesta și la Cluj. Aproape un deceniu a fost profesor de școală și director la Biblioteca Centrală din Blaj. A colaborat la Unirea, Unirea poporului (întemeiată și condusă de el multă vreme), Cultura Creștină (Blaj), Gazeta Transilvaniei (Brașov), Tribuna (Arad), Convorbiri literare (București) etc. Dintre publicațiile sale: Blajul istoric în icoane (1924), Ce este de văzut în Blaj? (1926), La Piatra Libertății (1926), Sufletul Blajului (1931), Blajul și biblioteca lui (1932), Evocări din viața Blajului (1937).