Memoria e o unealtă obligatorie a artistului. Necesitatea de a transfera trecutul în existența contemporană e o responsabilitate și în același timp un angajament.
Ce s-a întâmplat atunci, va continua să se întâmple, atâta timp cât uităm și neglijăm faptul că părinții și bunicii noștri au fost colaboratori activi sau indiferenți sau pur și simplu copleșiți de frică.
Experimentul P. e un document scenic obiectiv și imaginar. El are ca scop tragerea unui semnal de alarmă. În spatele aparenței se găsește o realitate socio-politică cu un obiectiv bine stabilit: anularea personalității și instalarea în locul ei a unei identități colective în slujba unei clase politice, care urmărește un traseu de gândire și existență pentru perpetuarea regimului la putere.
Proiectul P. s-a născut dintr-o constatare personală că teatrul politic e evident semnificativ pentru a reflecta societatea de astăzi. Am încercat să combatem ignoranța legată de trecutul nostru și refuzul de a-l judeca obiectiv și personal.
Cu ajutorul unui grup minunat de actori și colaboratori am visat că spiritul omului învinge orice convingere politică impusă de un regim totalitar. Atâta timp cât există iubire și necesitatea gestului de a face bine, orice sistem, care servește doar unui grup limitat, e destinat să fie distrus dar nu uitat.
Experimentul P. celebrează pe toți cei care au suferit. Durerea lor nu a fost în zadar. Ei vor trăi întotdeauna în memoria noastră.