Vezi mai multeAutorul tratează problematica experienței sensului în concepții de referință, începând cu fortuna labilis (,,noroc/ destin nestatornic”) a lui D. Cantemir și continuând cu concepții din gândirea modernă și contemporană: Kierkegaard (analiză axată pe conceptele de angoasă și disperare); Fr. Nietzsche (Critica metafizicii și criza sensului); G. Rensi (Absurdul și sensul moralității); A. Camus (Conceptul de absurd); M. Dufrenne (Estetica și ontologia umanului); G. Lukács (Categorii logico-ontologice).
Volumul realizează o unitate tematică sub semnul experienței sensului într-o abordare filosofică bine informată și riguros argumentată, distingându-se clar planul logico-metodologic și hermeneutic al demersului autorului de tratarea conceptelor și problemelor angajate de teoria modernă a experienței în concepții semnificative, care au făcut epocă în istoria ideilor.
În contextul publicațiilor de până acum (pe teme de actualitate și în abordare modernă teoretico-metodologică) ale autorului, cartea de față ne propune o perspectivă nouă, la nivelul exigențelor actuale ale creației și criticii filosofice, marcând cu spirit de discernământ și nuanță momente ce rămân ca deschidere, perspectivă a cercetării și reflecției.
-- Acad. Al. Boboc