Filosofie intr-un timp al terorii. Dialoguri cu Jurgen Habermas si Jacques Derrida

Filosofie intr-un timp al terorii. Dialoguri cu Jurgen Habermas si Jacques Derrida prezentare Filosofía intr-un timp al terorii
Cartile de filosofie sint rareori concepute intr-un punct precis din timp sau intr-un loc anume. Kant a meditat la Critica ratiunii pure vreme de 11 ani: a numit aceasta perioada „deceniul linistit". Spinoza a lucrat la Etica aproape toata viata lui , iar cartea a fost publicata postum. Socrate nu a scris nici un rind. Cazul acestei carti e diferit , pentru ca a fost con- ccputa in intervalul a citeva ore , in New York , in dimineata zilei de 11 septembrie 2001.
Am trait „11 septembrie" pe viu: eram despartita de copiii mei , care erau blocati in scolile lor , in extreme diferite ale orasului , si de sotul meu , reporter , care a reusit sa-si salveze viata fugind in timp ce facea un reportaj la fata locului despre atacul asupra Turnurilor Gemene. Din punctul meu de vedere , inimaginabilul s-a dezlantuit intr-o superba dimineata de vara tirzie , care s-a transformat inexplicabil in ceva asemanator unei apocalipse. Orice comunicatie a fost brusc intrerupta: telefonul si Internetul cazusera , nici un mijloc de transport in comun nu mai circula , aeroporturile fusesera inchise , la fel si garile , si podurile. Ca si restul lumii , am privit tragedia desfasurindu-se la televizor; spre deosebire de restul lumii , stiam ca la vreo 30 de kilometri de casa mea gramezi de oameni sareau de la inaltimea celor 90 de etaje spre moarte , unii tinindu-se de mina , altii singuri. Cind World Trade Center s-a prabusit , virtejul evenimentelor parea ca va cuprinde absolut totul: Pentagonul era in flacari , presedintele mutat in aer , vicepresedintele ascuns intr-o locatie secreta , Casa Alba evacuata , iar vestile despre o explozie la Capitoliu creasera panica printre senatori si congresmeni. Pina cind nu a fost
Confirmata caderea celui de-al patrulea avion deturnat in Pennsylvania , am fost convinsa , ca multi altii , ca ce era mai rau urma inca sa se intimple.
Chiar daca gradul de implicare personala a variat de la caz la caz , aproape fiecare new-yorkez isi aminteste in detaliu unde se afla si ce facea cind a aflat ca doua avioane comerciale , pline cu pasageri si combustibil , s-au izbit de cele mai inalte cladiri din Manhattan. Avocatii si taximetristii din Wall Street , vinzatorii si actorii de pe Broadway , portarii si academicienii - toti au cite o poveste de spus. Chiar si copiii au propriile lor povesti aparte , de obicei nuantate de neincredere , frica si singuratate.
Povestea mea este cea a unui filosof intr-un timp al terorii. Ca orice alta poveste , este intretesuta cu viata naratorului sau. Asa ca , inevitabil , povestea mea are legatura cu Europa si traditia filosofica europeana , din care Jiirgen Habermas si Jacques Derrida sint , probabil , cele mai importante voci in viata. Asurzita de multimile de sirene care se precipitau spre oras si singura in apartamentul meu din East Side , imi aduc aminte ca m-am straduit sa ma concentrez pe realitatea vietii mele dincolo de momentul imediat. Printre multe alte ginduri care s-au ingramadit haotic in mintea mea , mi-am amintit ca si Habermas , si Derrida planificasera sa vina la New York , separat si pe cai diferite , in doar citeva saptamini. M-am intrebat: vor mai putea oare sa vina ? Cum vor intelege ei aceasta tragedie ? Voi putea oare sa-i intreb ?
Habermas si Derrida au venit pina la urma la New York , conform planurilor lor initiale , si am avut privilegiul sa adun reactiile lor la cel mai devastator atac terorist din istorie: ele sint miezul Filosofiei intr-un timp al terorii. In ciuda multor referinte la evenimentele prezente , firul rosu al dialogurilor este supunerea celor cele mai stringente intrebari privitoare la teroare si terorism unei analize filosofice. A devenit dreptul in- A ternational clasic desuet in fata noilor amenintari subnationald si transnationale ? Cine e suveran asupra cui ? Este oare util sa evaluam globalizarea prin notiunile de cosmopolitism si cetatenie mondiala ? Este notiunea politica si filosofica de dialog , atit de importanta pentru orice strategie diplomatica , un instrument universal de comunicare ? Sau este doar o practica precis localizata din punct de vedere cultural , care uneori poate il pur si simplu inadecvata ? Si , in cele din urma , in ce conditii este dialogul o optiune posibila ?
Ideologia explicita a teroristilor responsabili de atacurile din 11 septembrie respinge modernizarea si secularizarea. De cind aceste concepte au fost formulate pentru prima oara de filosofii iluministi , filosofia a fost chemata la arme , pentru ca a fost clar ca ea poate oferi o contributie remarcabila la aceasta articulatie geopolitica delicata. In eseul meu introductiv , „Terorismul si mostenirea Iluminismului: Habermas si Derrida" , sustin aceasta teza din perspectiva deschisa de interpretarile evident distincte ale lui Habermas si Derrida asupra Iluminismului. In acelasi timp , pun in discutie relatiile dintre filosofie si istorie si identific diferite modele de angajament politic. Cititorul cartii Filosofie intr-un timp al terorii. Dialoguri cu Jurgen Habermas si Jacques Derrida va avea astfel posibilitatea sa plaseze interventiile lui Habermas si Derrida intr-un context mai larg.
Dialogurile nu exprima numai stilurile particulare de gin- dire al lui Habermas si al lui Derrida , dar pun in miscare insusi nucleul teoriilor lor filosofice. Fiecare dialog este insotit de un eseu critic in care scopul meu este de a scoate in evidenta principalele argumente legate de teroare si terorism pe care Habermas si Derrida le avanseaza cu acest prilej , dar si acela de a arata cum aceste argumente se inscriu in contextul mai larg al cadrului teoretic al fiecaruia.
Filosofie intr-un timp al terorii. Dialoguri cu Jurgen Habermas si Jacques Derrida este prima ocazie cu care Habermas si Derrida au fost de acord sa apara unul linga altul , raspunzind , de o maniera paralela , unei succesiuni similare de intrebari.