Cezar Pârlog debutează la o vîrstă la care alţii îşi încheie opera. Acest prozator atipic e unul foarte curios şi foarte indecis pe ce drum să o ia. Din această minunată cauză, nici o proză nu seamănă cu alta, de parcă autorul ar fi un zeu cu zece mîini care scriu independent. De la povestiri clasice la discursuri polifonice, de la umorul frust la rafinamentele cu (mici)perversiuni, poveştile lui nu te lasă indiferent niciodată. El are acea calitate rară la un scriitor: o curiozitate nestăpînită şi o plăcere infinită de a privi lumea. Acesta e debutul. Aştept, deja, urmarea!
Florin Iaru
Faptul că omul a tot schimbat meseriile, se observă, a fost în favoarea scriitorului. Lui Cezar Pârlog nu i se poate reproşa că nu cunoaşte viaţa şi felul în care gândesc semenii din medii sociale diferite. Prin varietatea abordărilor, această carte seamănă cu o picătură de mercur scăpată pe podea, îţi pune la încercare atenţia. Vă invit s-o citiţi, zic că merită.
Alexandru Petria