Formele fundamentale ale angoasei. Studiu de psihologie abisala

Angoasa aparţine inevitabil vieţii noastre. Luând mereu chipuri noi, ea ne însoţeşte de la naştere până la moarte. Istoria umanităţii lasă mereu să se vadă noi şi noi încercări de a o stăpâni, a o diminua, a o învinge sau a o lega. În aceste direcţii au făcut eforturi magia, religia şi ştiinţa. [...] Rămâne o iluzie să credem că putem trăi o viaţă fără angoasă; ea ţine de existenţa noastră şi este o reflectare a dependenţelor noastre şi a cunoaşterii condişiei noastre de muritori. Putem numai încerca să dezvoltăm forţe care să i se opună: curajul, încrederea, cunoaşterea, puterea, speranţa, smerenia, credinţa şi iubirea. Acestea ne pot ajuta să admitem angoasa, să ne confruntăm cu ea şi să o învingem mereu. Trebuie să privim cu scepticism acele metode, indiferent de natura lor, care ne promit că ne eliberează de angoasă; acestea nu sunt pe potriva realităţii condiţiei umane şi trezesc speranţe iluzorii.