See morePostfaţă de Benjamin Landais
Spre sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial apărea o criză a refugiaţilor, cu deplasări mari de populaţie, într-o Europă care tocmai se diviza pentru o lungă perioadă. Se definea astfel o frontieră de netrecut între Estul sovietizat şi Vest, ce avea să marcheze decalaje economice enorme, dar mai ales despărţirea lumii totalitare de cea democratică. Forţaţi să-şi abandoneze casele, cetăţeni români şi iugoslavi din Banat, consideraţi la plecare de etnie germană sau pur şi simplu şvabi, vorbind un dialect german sau francez, dar şi sârba, maghiara sau româna, cum se vorbea adesea în Banat, ajungeau pe teritoriul Austriei de azi, apoi în Franţa, unde aveau să se stabilească. Cartea de faţă spune povestea lor, a celor plecaţi, corelată cu mărturiile celor rămaşi. Cele două planuri ale memoriei analizate în paralel sunt completate de contextul istoric mai depărtat – colonizările habsburgice din secolul al XVIII-lea, când loreni, alsacieni ori luxemburghezi şi alţi vorbitori de franceză se instalau în Banat. Un studiu de caz atent construit, volumul arată cum se modelează reciproc memoria şi identitatea în circumstanţe specifice, cuprinse în povestiri personale, imagini şi documente, condensate în simboluri şi naraţiuni fondatoare, legende şi mituri. O arheologie a memoriei, o microistorie situată între antropologia istorică şi cea culturală, bazată pe o analiză de discurs, în care metoda se pune în aplicare sau se reinventează pe măsură ce corpusul de surse mobilizat se constituie într‑un teren de cercetare.
Smaranda VULTUR, scriitoare, critic literar, cercetătoare în domeniul lingvisticii, poeticii, semioticii, antropologiei culturale, istoriei orale și memoriei comunismului. Doctor în filologie al Universității din București (1985), stagiu doctoral la Centre de Recherches Historiques, EHESS Paris (1994-1998). A fost conferențiar la Universitatea de Vest din Timișoara, lector de limba română la Université Paris – Sorbonne (Paris-IV), la Università di Pisa și la Jagiellonian University din Cracovia și profesor invitat la EHESS Paris şi Université Paris VIII, Saint-Denis. Domeniile de cercetare vizează memoria recentă a diferitelor comunități etnice din Banat și interferențele dintre ele, identitățile culturale plurale prin metoda interviurilor cu povestiri orale autobiografice. Pe cont propriu sau cu Grupul de Antropologie Culturală și Istorie Orală din cadrul Fundației „A Treia Europă” (creat de ea în 1998) a conceput și a realizat proiecte din care a rezultat o amplă arhivă de istorie orală aflată azi la Biblioteca Centrală Universitară „Eugen Todoran” din Timișoara. A fost membră în comisia de experți care a redactat Raportul final al Comisiei Prezidențiale pentru analiza dictaturii comuniste din România (ed. Vladimir Tismăneanu, Dorin Dobrincu și Cristian Vasile, Humanitas, 2007). Volume publicate: Infinitul mărunt (Cartea Românească, 1992), Istorie trăită – Istorie povestită. Deportarea în Bărăgan, 1951-1956 (Amarcord, 1997), Germanii din Banat prin povestirile lor (coord., Paideia, 2000; Polirom, 2018, ed. a II-a rev. și adăug.), Lumi în destine. Memoria generațiilor de început de secol din Banat (coord., Nemira, 2000), Scene de viață. Memorie și diversitate culturală/Scènes de vie. Mémoire et diversité culturelle. Timișoara, 1900-1945 (Nepsis, 2001, 2019), Memoria salvată. Evreii din Banat, ieri și azi (coord., Polirom, 2002), Banatul din memorie. Studii de caz (coord., Marineasa, 2008), Memoria salvată II. Cine salvează o viață salvează lumea întreagă (coord. în colab. cu Adrian Onică, Editura Universității de Vest, 2009), Basarabeni și bucovineni în Banat. Povestiri de viață (coord. în colab. cu Adrian Onică, Marineasa, 2010; Brumar, 2011, ed. a II-a adăug.), Francezi în Banat, bănățeni în Franța. Memorie și identitate (Marineasa, 2012), Memorie și diversitate culturală la Timișoara. Meserii și meseriași (în colab. cu Vlad Colar, Thomas Remus Mochnacs și Gabriela Panu, Brumar, 2013), Des mémoires et des vies. L’identité plurielle des Français du Banat (trad. de Ioana Vultur și Alexis Courtial, Éditions Universitaires d’Avignon, 2021).