Vezi mai multeAndra Panduru este lector universitar la Catedra de Tehnico-Teoretice, Disciplina Anatomie Artistică, a Universității Naționale de Arte București, doctor în Estetica Artelor Plastice.
Frumosul oferă un tip de limbaj obiectiv. El ne îndreaptă atenţia asupra obiectelor naturale şi artificiale. Din natură, omul îşi extrage criterii ale frumosului şi în acelaşi timp frumosul impune o referire la natură. Există o armonie prestabilită între gustul omului şi producţiile naturii, pentru că frumosul natural nu există decât în noi. Legile fizice şi biologice care guvernează universul penetrează în om, îl organizează şi fac ca el să coincidă cu aceste legi. Forţa frumosului constă în puterea de a evoca perfecţiunea absolută. Frumosul artistic este considerat cristalizare a frumosului natural, pentru că arta conferă formă şi stabilitate frumuseţii mobile a regnului vegetal. Frumosul din natură, cu armonia formei specifică structurilor cristaline simple, dar şi domeniului vegetal şi configuraţiei lumii animale, se desăvârşeşte prin stabilitatea formei atemporale a artei. Prin urmare, arta nu este evadare din realitate, ci o integrare în ea.