Vezi mai multePoet, prozator, publicist, gazetar, traducător şi autor de literatură pentru copii, după un periplu silvic prin Tăşnad în tinereţe, şi doi ani de filologie la Cluj, Gheorghe Pituţ se stabileşte la Bucureşti, unde-şi va termina facultatea, îşi va desăvârşi opera literară şi va muri, în 1991, din păcate, la doar 51 de ani. Bihorean prin naştere, trăind, cu intermitenţe, în Ardeal, până la 24 de ani, Pituţ se va acomoda cu imperiul balcanic al Bucureştilor, dar fără a se lăsa în vreun fel contaminat de acesta. Oricum, înainte de drumul său spre Centru, Pituţ ştia că este poet. Este marcat de poezia blagiană, poezie care-i inspiră chiar licenţa, într-o lucrare despre concret în poezia lui Blaga. În timpul studenţiei clujene, frecventează cenaclul facultăţii, precum şi trupa de teatru, dovedind un real talent actoricesc. Cu succes, interpretează roluri în câteva piese de I.L. Caragiale şi Mihail Sebastian. […]
Structurată pe opt capitole, cărora le sunt adăugate Indicii matriciali și răscrucea existențială, Dimensiunea operei, Corespondența, Concluzii, Bibliografia operei lui Gheorghe Pituț, selectând antumele și postumele, Aprecieri critice, pentru contrabalansare, precum și o Addenda, cuprinzând manuscrise, documente școlare și o spectaculoasă secvență cu fotografii, atât de rară, Pituț nefiind un amator de „selfie-uri”, în anii săi și foarte greu de realizat. Monografia dedicată lui Gheorghe Pituț de către Maria Vaida este o lucrare bine gândită, gingaș cumpănită, astfel încât ea poate servi cu prisosință cercetătorului, lectorului, iubitorului scrisului bihoreanului cu har care a fost Pituț. Documentată, prețuind cam tot ceea ce a atins Gheorghe Pituț cu inima sa generoasă, autoarea studiului pătrunde cu ușurință în universul literar al scriitorului studiat, arătându-l în toată splendida sa așezare intelectuală expresiv ardelenească.