Glife transilvane

O viziune înaltă despre poezie şi rosturile sale are E. D. Rujoiu-Sgondea. Manifestare a interiorităţii celei mai profunde şi mai delicate, poemul-rugăciune tinde a fi o îmbrăţişare atoatecuprinzătoare. „Să trăieşti, într-un vers, vieţile tuturor” – iată idealulu! Simetrii, analogii, echivalenţe, tensiuni irezolvabile, metamorfoze, toate subtilităţile artei poetice sunt puse în slujba sa. Şi poate că semnele acestui elan colosal ar rămâne la nivel declarativ dacă poeta nu ar proba că face parte din stirpea rară a celor care cunosc „superbia întâlnirii”. Căci numai acelora le este rezervat privlegiul de lăsa o umbră luminoasă în urma lor. (Mircea Petean)