IDEALE, a 125-a carte a lui Grid Modorcea
O carte despre Ideal, cu reper în conceptul de Inel matematic aplicat la artă.
Veți fi părtași la noi revelații.
Din ea veți afla calea spre purificare, cum să vă feriți de rău și de compromisuri majore, cum să nu vă pierdeți credința, cum să nu trăiți în iluzii deșarte. Lumea are la bază mai multe geneze, nu geneza biblică, axată pe ură și rău (masacrele istoriei) trebuie să ne fie călăuză, dimpotrivă. Veți afla care sunt aceste geneze. Autorul vă îndeamnă să fiți cartesieni, să urmați calea rațiunii, și vă oferă drept model Cetatea îngerească, înainte de a fi omul.
Model este și soluția lui Kal-El, echivalat cu Noul Mesia.
Moralitatea este temelia Profeției care duce la cetatea omului purificat.
Pledoaria pentru O Nouă Geneză, capătă aici noi nuanțe, noi argumente că ea este necesară și posibilă. O aplicație ideală a ei poate fi găsită în textul unicat, reper al culturii mondiale, „Utopia lui Eminescu”.
Pentru cititoii care cunosc Civitas Innocentiae și istoria Omului Neînregimentat, acest volum adaugă noi înțelesuri, noi nuanțări, ba continuă calea umanizării, iar secțiunea „Vizionare” poate fi considerată o carte de sine stătătoare, nouă, care aprofundează descoperirile anterioare. O revelație a revelațiilor.
Premiul Inocenței vine să-i răsplătească sau să-i remarce pe Inocenți, iar gruparea „Polihistorii sophianici”, o nouă inovație epocală, este o aplicație concretă despre felul cum fiecare cititor se poate autodescoperi, așa cum autorul oferă aici o mostră, prin care îi descoperă pe inocenții din Lumea I și îi aduce benevol în Lumea II.
Limbajul literar, în vers, proză și eseistic, ajută la comunicarea plăcută a mesajelor.
Teza Idealelor se exprimă plenar în poemul „Oracolul”, care se termină așa:
Eu nu am nici un mijlocitor,
nici pe Apollo, nici pe Plutarh,
cu mintea mea
am înțeles ce semne îmi dă natura,
am ghicit farmecul imploziei
și am făurit Țara Ambroziei.
Și vă spun
o nouă geneză e necesară
ca sămânța-n primăvară