Dan Grădinaru povesteşte simplu şi foarte meşteşugit, din cuvintele lui potrivite izbucneşte câte o metaforă care înnoieşte lumea, iar în frază ne izbim uneori de vreo vorbă ce ne uimeşte ca o persoană cunoscută pe care nu ne aşteptăm s-o găsim acolo dar care, ne dăm seama, se află tocmai la locul nimerit: “pământul şi cerul erau freş ca fundul unui nou-născut”.
Să ascultăm povestirile din ”Imago”. Ne vor încânta purtându-ne pe covorul fermecat prin spaţii şi timpi, readucându-ne binişor în pragul casei noastre ba, mai mult, ne vor dărui un prieten de nădejde (Ana Udrea).