Din Cuprins:
◊ Lectura epistemologica a internetului
◊ Interpretarea in stiintele sociale
◊ Constructia nihilista a lumii sociale
◊ Insociabila sociabilitate: Hobbes si societatea de piata
◊ Derrida, restanta si pretentia la dreptate
◊ Secularizare si religiozitate postmoderna
◊ Genealogia eticii ca interpretare ideologica
◊ Foucault, politica adevarului si formele juridice
Volumul prezinta contributiile originale ale unor autori care colaboreaza in cadrul unui program de aplicare a teoriilor interpretarii la problematica stiintelor sociale. Studiile prezentate sunt organizate in doua sectiuni. Cea dintai, intitulata "Forme de rationalitate", cauta sa dezvolte anumite versiuni ale ideii de rationalitate hermeneutica, prezente in epistemologia stiintelor sociale si in teoria sociala. Sunt vizate relatia dintre explicatie si intelegere, analiza discursiva a faptelor sociale, interpretarea cognitivist-ideologica a internetului, interpretarea economista a contractului social sau constituirea "nihilista" a socialului. Toate aceste studii se plaseaza in interiorul unei interogatii cu privire la relevanta categoriilor moderne in intelegerea unor realitati epistemologice actuale precum: noile stiinte sociale, noile fenomene de comunicare, anarhismul epistemologic, economismul gandirii politice, nihilismul axiologic. Partea a doua, intitulata "Postmodernism si gandire critica" reuneste cateva texte despre gandirea postmoderna a socialului si a politicului. Sunt dezvoltate trei teme majore ale teoriei sociale postmoderne: dreptatea, puterea si secularizarea. Mai intai este facuta o incursiune subtila in meandrele deconstructivismului pentru a analiza pretentia de dreptate la Derrida. Apoi sunt revelate mecanismele textuale care, la Foucault, au condus de la analiza discursului la constituirea cuplului savoir-pouvoir si la interpretarea eticii crestine in cheie genealogica. In sfarsit, intr-un studiu savant si provocator, se arata ca religiozitatea postmoderna constituie o forma activa si inovativa de constituire post-seculara a spatiului public.
Corneliu D. Bilba