Ioana, de Anton Holban, este prima aparitie din Colectia FeminIN a editurii Publisol.
Recuperată târziu ca operă importantă a canonului interbelic, Ioana este poate cartea cea mai proustiană – adaptată la fondul și la tramele autohtone – dintre toate romanele cu astfel de ambiţii scrise de prozatorii români în epocă. Romanul e o excepţie în literatura noastră, propunând un personaj feminin cu atribute bine individualizate, ce e mai degrabă un agent activ (nu pasiv) în cadrul cuplului protagonist. În plus, Holban reușește să scoată parţial povestea Adulterinei din cadrele strâmte și clișeizate ale literaturii vremii. Ioana marchează un moment experimental și este un vârf al proustianismului românesc. [Daiana Gârdan]
Colectia FeminIN: Zece cărţi de referinţă ale literaturii române. O pleiadă de personaje care, de două secole încoace, au canonizat o anumită viziune asupra femeii și feminităţii. Iubita, Ingenua, Inaccesibila, Mama, Fiica, Soţia, Gospodina, Adulterina – tipuri umane care, în operele reunite în această colecţie, capătă concreteţe în măsura în care corespund unui anumit „ideal de feminitate“ stabilit ex cathedra de bărbaţi. Studiile introductive cu care se deschid toate volumele colecţiei încearcă să deconstruiască această imagine care s-a perpetuat în literatura română, propunând, în același timp, și noi chei de lectură. Scopul e ca operele trecutului să se poată reconecta, în măsura posibilului, atât cu prezentul literaturii, cât și cu realitatea socială.