„Cine cunoaște bine Ardealul rămâne fermecat de prospetimea sobră a vieții locale, apărând în toate tipicile ei mișcări și de limbajul ferit de îngroșări. Paginile lui Pavel Dan nu sunt decât niște cartoane-studiu pentru o mare compoziție, sunt totuși remarcabile și așa. ” George Călinescu
Exista un frapant paralelism între destinul lui Pavel Dan şi cel rezervat de viitor clasei sale de obârşie, în a doua jumătate a secolului trecut. De fiecare dată s-a produs o dureroasă dezrădăcinare, o dramatică ruptură de alcătuirile moştenite de la viaţă: individuală şi prilejuită de dragostea de carte precum şi de setea de autoinstruire în cazul scriitorului; pricinuită agresiv dimpotrivă de jugul satului totalitar adresat întregii populaţii rurale puse să experimenteze utopica prejudecată comunistă, cu preţul strămutării la oraş şi deci a adoptării altui statut social de către ţărani, în împrejurarea secundă.
CUPRINS
- Copil schimbat
- Înmormântarea lui Urcan bătrânul
- Întâlnire
- Iobagii – 1784
- Bătrâneţe
- Jufa
- Precub
- Tuia
- Vedenii din copilărie
- Drumul spre casă