Iosif si fratii sai. Iosif, Hranitorul (vol. III)

„Dumnezeu te-a dat si te-a luat, sopti Iacob, si te-a dat iarasi, dar nu de tot. El te-a si pastrat. Este adevarat ca El a primit ca singele animalului sa treaca drept cel al fiului si, totusi, nu esti, ca Isaac, o jertfa refuzata. Mi-ai vorbit de bogatia gindurilor Sale si de inaltul, indoitul inteles al hotaririlor Lui – ai vorbit inteligent. Caci intelepciunea este a Lui, dar a dat omului inteligenta sa inteleaga, cu grija si ingrijorare, acele hotariri. Pe tine, El te-a ridicat si te-a repudiat totodata; ti-o spun la ureche, copil drag, si esti destul de inteligent s-o poti auzi. Te-a ridicat deasupra fratilor tai, cum ti-ai ingaduit s-o visezi – eu, fiul meu cel mai drag, am pastrat mereu in inima visele tale.”