Vezi mai multeCunoaşterea istoriei locale este necesară pentru o mai bună înţelegere a celei naţionale, care oferă probele existenţei noastre, a continuităţii identitare. În timp ce evoluţiile sociale, politice, economice şi culturale româneşti din diferite epoci sunt strâns legate de fenomenele petrecute la nivel european, determinând felul în care fiecare şi-a perceput prezentul, istoria locală a contribuit în mare măsură la procesul de unitate naţională.
Istoria locală contribuie inclusiv la formarea şi perpetuarea valorilor naţionale, iar un popor fără cultură este un popor lipsit de substanţă, o formă fără fond, aşa cum se exprima Titu Maiorescu în „Junimea”. Istoria locală sau microistoria pot fi considerate direcţii de cercetare în istoriografia românească şi străină, alături de istoria culturală sau istoria ideilor, datorită surselor pe care le angrenează, cum ar fi istoria orală sau documentele cu caracter biografic, angajate deja în dialogul interdisciplinarităţii. Dacă vechile paradigme istoriografice considerau că istoria se asociază cel mai bine cu studierea societăţilor cu accentul pus pe diferenţele culturale, sociale sau politice dintre ele, istoria locală întăreşte ideea particularităţilor care le definesc identitatea şi apartenenţa la marea istorie.