„Vojnović oferă cititorului, dincolo de o excelentă reconstituire a unei perioade bine definite din istoria tumultuoasă a ultimelor decenii, o emoţionantă – şi deopotrivă simbolică – poveste a unei familii care se vede pusă într-o situaţie limită.
Fără să fie un text autobiografic, Iugoslavia, lumea mea demonstrează și capacitatea scriitorului de a utiliza indirect – și, cumva, oblic – experiențele personale și propriile amintiri din acei ani în care lumea părea a-și fi ieșit cu totul din matcă. Căci vechile locuri de joacă ale copiilor se transformă peste noapte în câmpuri de bătălie, iar romanul acesta, în ciuda tonului voit lejer și colocvial din cele mai multe pagini, este în egală măsură și o scriere de atmosferă, tulburătoare în aparenta ei simplitate punctată de accente meditative, care evaluează atent consecințele istoriei contemporane asupra istoriei personale a oamenilor. Multe familii se destramă, fiinţe cunoscute nu se mai regăsesc, nu-şi mai pot recunoaşte apropiaţii ori nu-şi pot explica faptele acestora, căci războiul, orice război, distruge nu atât realitatea fizică şi construcțiile reprezentative din oraşe, ci mai cu seamă structura interioară, mereu fragilă, a fiinţei umane."
Rodica Grigore