Jocul Ielelor

Piesa JOCUL IELELOR, adaptare tv de Dan Necşulea după Camil Petrescu, este o „dramă de idei”(scrisă între anii 1916-1945), o „dramă a absolutului”. Eroul ei este un tânăr jurnalist onest şi idealist. Acţiunea se petrece în Bucureşti, în preajma primului război mondial. O poveste despre cinste absolută şi minciună, despre crimă, dragoste, trădare şi sacrificiu. Gelu Ruscanu, director al ziarului „Dreptatea socială" crede în comunism ca fiind o idee luminoasă de dreptate şi egalitate între oameni. De aceea apără în instanţă pe semenii săi năpăstuiţi de soartă, victime ale unei societăţi imorale, inumane, corupte şi animate de „blestemata foame de aur”. Viaţa îl pune într-o situaţie ingrată. Fosta sa iubită, Maria Sineşti, îi destăinuie într-o scrisoare că soţul ei, temutul ministru de justiţie Şerban Saru-Sineşti, este autorul unei crime de pe urma căreia s-a îmbogăţit. Obsedat de ideea dreptăţii, Gelu Ruscanu nu acceptă existenţa unui criminal ajuns exponent al justiţiei, ceea ce îl obligă să aleagă între două decizii: divulgă crima, publicând scrisoarea, ori păstrează tăcerea. Denunţul ar păta onoarea fostei iubite şi, prin ricoşeu, ar împieta memoria tatălui său. „Crima lui Sineşti este în conştiinţa mea ca un astru negru rătăcit pe cer în plină zi”. Nu poate tăcea: „Să se facă dreptate chiar dacă ar pieri lumea…”! Gelu Ruscanu descoperă secrete stânjenitoare despre tatăl său - fostul secretar al lui Sineşti. Află că acesta nu a murit într-un accident de vânătoare, ci s-a sinucis cu un pistol adus de amanta sa. Tânărul Ruscanu, devine obsedat de sinucidere. Om modern, care transferă realitatea din jur în planul conştiinţei proprii, jurnalistul este, în oarecare măsură, un alter-ego al scriitorului. Avocat şi gazetar de stânga, Gelu este un intelectual de elită, fanatic al cinstei şi al sacrificiului de sine, lucid dar sensibil, stăpânit de ideea dreptăţii absolute, ceea ce-l va conduce la moarte, înfrânt de adevărul mult căutat care se dovedeşte a fi doar o himeră!