Jurnal de debutant

În jurnal, la fel ca în memorii, nu ştii niciodată când se termină experienţa şi când începe ficţiunea. Bineînţeles, ficţiunea începe imediat ce te aşezi să scrii, chiar şi în memoria cu dată imediată, jurnalul, pentru că întotdeauna va exista, dincolo de ispita inerentă de a denatura realitatea în scopul modelării imaginii auctoriale, denaturarea prin rememorare şi, implicit, prin interpretare a faptelor. Ştim bine că acelaşi eveniment la care au participat doi oameni va fi rememorat subiectiv şi diferit de fiecare dintre ei. Cu toate acestea, jurnalul cred că are o mai mare şansă a autenticităţii deoarece omul care îşi scrie şi consumă prin scris experienţa recentă se află încă în proximitatea, în prospeţimea narativă a realului consumat, însă cumva în afara presiunii imediatului, care poate prejudicia credibilitatea. Mai cred, de asemenea, că omul care îşi scrie jurnalul aduce în scenă o autoritate morală care îl opreşte de la falsificări inutile şi dă, până la urmă, mai multă valoare contextului şi totodată implică o serie de fire narative latente ale realităţii, neconsumate, care pot să proiecteze ceea ce deja s-a consumat într-o multitudine de deveniri posibile ale momentului iniţial. În linia aceasta cred că se înscrie şi jurnalul lui Cristian Fulaş, cu o mise-en-scene postmodernă şi o intrigă de policier. Acestea vin să reconstituie nu doar momentele scrierii unei cărţi şi a debutului unui autor, ci o bună parte dintr-o istorie (foarte recentă) a receptării acestui debut şi, cu atât mai important, a contextului socio-cultural în care acest debut are loc. Menirea jurnalului este, în cele din urmă, aceea de a construi o imagine asumată a unui autor care se pune pe sine în contextul propriei receptări. Este, de fapt, o receptare de sine opusă sau tangentă receptării exterioare care vine să compenseze prin exprimarea directă, de la sursă, a intenţionalităţii auctoriale estetice, lacunele sau „erorile” receptării oficiale. Este, dacă vreţi, un exerciţiu de echilibru, de suprapunere a unei imagini teoretice a intenţionalităţii unei imagini publice a preconcepţiilor.